BISERICA ,,ÎNĂLŢAREA DOMNULUI" din MAILAT- URICANI
Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida pentagonală amplă. Edificiul a fost refăcut din temelii, între anii 1968 -1970 şi este prevăzut cu un turn clopotniţă din zid cu coif piramidal, stilizat, ridicat deasupra intrării apusene; alt acces, încadrat de doi pseudocontraforţi se află pe latura sudică a acestuia. Acoperişul este realizat integral din tablă. Biserica a fost pictată în interior de elevii Şcolii Populare de Artă din Bucureşti, în anul 1979.
Pentru ridicarea edificiului iniţial, renovat în 931, s-au folosit bârne de frasin şi de brad; lucrările realizate sub oblăduirea preotolui unit Nicolae Zugrav II, s-au desfăşurat în anul 1870, lăcaşul fiin decorat iconografic, în anul 1874 de pictorii Ioan şi Isidor Opriş din Orăştie. Biserica, sfinţită în anul 1875, a fost târnosită la 27 mai 1982. Anterior obştea deţinuse o altă bisericuţă din lemn, ctitorită între anii 1790-1791 şi pictată în perioada 1792-1806 de parohul de atunci Nicolae zugravu I, originar din Râmnicu Vâlcea.
BISERICA ,,ADORMIREA MAICII DOMNULUI" din URICANI
Construcţia acestui lăcaş de cult a început în anul 2006, fiind un edificiu de plan triconic, cu abside pentagonale, supraînălţat printr-o turlă octogonală centrală, zveltă, pe o bază patrulateră. În dreptul unicei intrări apusenes-a adosat un pridvor deschis cu zid susţinut de opt coloane. Biserica acoperită integral cu tablă, face trimitere la străvechile ctitorii moldoveneşti din perioada lui ştefan cel Mare şi Sfânt.
BISERICA DIN CÂMPU LUI NEAG
Biserica Câmpu lui Neag poartă numele ,,Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril". Înfăţişează un plan triconic cu abside poligonale cu trei laturi; altarul de formă pentagonală prezintă un uşor decroş. Buserica este supraînălaţtă prin patru turle zvelte, dispuse în formă de cruce. Acoperişul este din tablă. Are o singură intrare în partea vestică, în dreptul acesteia fiind adosat un pridvor deschis cu zid. Biserica a fost construită între anii 1988 -992, în tehnica ,, frescă" , târnosirea (sfinţirea) având loc în anul 1993.
Acest lăcaş a succedat unei ctitorii de lemn şi cărămidă, cu hramul ,, Sfântul Ierarh Nicolae", ridicată de credincioşii uniţi între anii 1890-1891. Pe locul vechiului cimitir, în mijlocul căruia era ridicat acest lăcaş, a fost deschisă o exploatare de suprafaţă a cărbunelui (carieră), satul ,împreună cu biserica, fiind demolat de buldozerele regimului communist, iar cimitirul a fost mutat pe un alt amplasament. Pe vatra veche a satului este acum un lac. Biserica veche, înlocuise un edificiu orthodox din anul 1795, închinat ,,Duminicii tuturor sfinţilor". De la care a preluat nu doar îmbinarea în ax a pereţilor absidei ci şi valoroasa tâmplă, împodobită în anul 1847 de zugravul peregrin Ioan Opriş, originar din Ţara Românească. Până în 1788, când a fost incendiată de turci obştea deţinuse o altă ctitorie de lemn, înălţată potrivit tradiţiei, în anul 1670, de călugării români, veniţi de la manastirea Tismana.
BISERICA ,,SFÂNTU GHEORGHE" din VALEA DE BRAZI
A fost construită între anii 1937-1941, în timpul păstoririi preotului unit Alexandru Cosma. Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida semicirculară degroşată, prevăzută pe latura nordică, cu o încăpere anexă cu rol de proscomidiar. Deasupra pronaosului se înalţă o clopotniţă octogonală scundă, cu un coif amplu, acoperit ca şi absida , cu tablă. Două uşi amplasate pe laturile de est şi vest asigură accesul în sfântul lăcaş. Pereţii interiori au fost împodobiţi iconografic între anii 1982-1983. Predecesoarea sa , dezafectată cultului în anul 1936, a fost o ctitorie din bârne, ridicată în perioada 1825-1827, în timpul păstoririi preotului Nicolae Zugravu I, renovată în anul 1853, aceasta purtând hramul ,,Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril", figurând în scriptele ecleziastice ale timpului în dreptul cătunului Hobiceni.